Afara! Afara! ...cu batranii din tara!

Se face mare caz in problema discriminarii minoritatilor de tot soiul. Pe buna dreptate de obicei. Toleranta e un lux in orice tara saraca si cu probleme adolescentine de identitate. In campaniile sociale si strategiile guvernamentale de integrare sociala uitam insa de o minoritate pe care o uram din tot sufletul: batranii! Gerontofobia este cumva de inteles intr-o tara care face alergie la propriul trecut. Cu toate astea...

Adevaratii marginali

In 2003 aveam 6.286.000 de pensionari inregistrati oficial. Adica 15 pensionari pentru fiecare 10 persoane active. Asta doar oficial! Nu vreau sa comentez strategia guvernului, fondurile de pensii, programele sociale inexistente. Problema cea mai grava este alta: Daca esti batran, nu mai existi!
Sansele de a-ti continua viata cu vreo alta activitate decat uitatul la televizor, crescutul de nepoti, facutul de cumparaturi si/sau facutul de economii, sansele (ziceam) sunt minime. In cazurile in care nu ai nici bafta unei case sau unei pensii medii, ai varianta caselor de batrani. Care in viziunea mea sunt o varianta beta a Iadului.

Ura de clasa? Nu, ura de varsta!

Urasc batranii care ma inghesuie in autobuz. Urasc batranii care ma imping pe strada. Si ei ma urasc pe mine. Ma urasc pentru ca altceva nu prea le-a ramas. Pentru ca i-a cam lasat toata lumea balta si experimenteaza zilnic frustrarea in formele ei maximale. Eu ii urasc pentru ce stiu ca voi deveni.
Batranii sunt adesea mai dispretuiti decat homosexualii, mai saraci decat copiii strazii, mai neajutorati decat persoanele cu handicap. Marginali. Inestetici. Dispensabili. Victime colaterale.
Utili doar ca masa inerta de votanti.

Apel catre colegi si prieteni

Am renuntat la ideea ca pot schimba lumea. Sunt sigur insa ca putem face niste batrani fericiti. Lansez asadar doua initiative:
1. Lucrezi in presa sau advertising? Ti se aduna zilnic pe birou reviste si carti primite moka? Publicatia ta are retururi? Hai sa le donam unui camin de batrani. Hai sa ne convingem sefii sa donam cateva abonamente gratuite. Nu le vom imbunatati viata considerabil celor din camin, dar se vor simti bagati in seama. Si vor avea ceva cu care sa-si umple timpul. Daca ti se pare OK ideea, da-mi un mail la tausance@yahoo.com.
2. Esti in stare sa te lipsesti de doua pachete de tigari pe luna? Hai sa facem cumva ca lunar sa ne strangem undeva, fiecare cu un kilogram de fructe in brate. Destinatia propusa - cel mai apropiat camin de batrani. Orice fructe sunt binevenite. Nu reprezinta mare lucru, dar daca ne strangem destui tot se aduna cateva kilograme de vitamine si ceva atentie. Daca ti se pare OK ideea, da-mi un mail la tausance@yahoo.com.

5 comments:

6:05 AM brand new friend said...

name the time&place
si dau mai departe - ne-om strange cativa.

6:25 AM Sahara Penguin said...

Ok, I'm in...

3:53 AM Sandra G said...

daca gestionezi tu toata distractia, sunt foarte pentru. da-mi un semn.

3:04 PM Unknown said...
This comment has been removed by the author.
3:10 PM Unknown said...

Deci a iesit ceva cu initiativa ta sau ba? In orice caz, vroiam sa iti spun ca si a tolera este o forma de discriminare. Cred ca acceptarea este mult mai justa si se inscrie mai bine in conceptul de social fairness pe care il abordai in postul asta... Si apropos, se mai foloseste zicala aia ca "cine nu are batrani sa isi cumpere"? Poate se trezeste vreun politician istet si ne vinde toti batranii. Si atunci i-am aprecia din nou. Trist, foarte trist