Furtună într-un pahar de şpriţ

Am trecut pe la BOOKFEST. Bravo mie, deşi mărturisesc că fost o doză de interes (altul decât cel pentru cultură) în vizita mea. Oficial vroiam să revăd după ani şi ani nişte prieteni poeţi care se lansau sau (se) debutau. Pe ascuns, simţeam că poate îmi mai spăl din păcatele depărtării de literatură din ultima vreme. Măcar să-i citesc pe alţii dacă tot nu mai scriu nimic „serios”.

Târgul a fost destul de OK, dacă plecăm de la premiza că suntem totuşi în România. Edituri multe, cărţi la discount, carte străină la preţ rezonabil (clasici americani în ediţii Penguin pe la 30-40 RON), spaţiu prietenos, lansări multe. Evident că standurile erau marcate şi numerotate la fel de cifrat ca blocurile din Răzoare sau Drumul Taberei (adică de-a valma sau random, dacă preferaţi). Evident că la InfoPoint-uri fetele blonde, drăguţe de altfel, confirmau bancuri sexiste în loc să te lămurească despre program. ETC.

Dar nu despre asta e vorba. Am participat la o triplă lansare a editurii Vinea. Nu a fost prea mult public din motive logice pentru toată lumea – POEZIE & DEBUT. Logice pentru toţi, dar nu şi pentru mine. Întâmplător sau nu, cele trei cărţi (Robert Mîndroiu, Efectul de peliculă, Eugen Suman, Arcuri electrice. Formele de sub piele & Rita Chirian, Sevraj) merită atenţia. Poate nu sunt revelaţii, dar sunt în mod clar literatură tânără pe bune. Literatură mult mai fair decât cea a altor nume vehiculate agresiv, 2000-iste sau nu. Problema este că sunt condamnate (cărţile) şi condamnaţi (autorii) la anonimat. Tirajul iniţial este de 350 de exemplare. Din care poeţii îşi iau 10% drepturi de autor. Adică 35 de cărţi. Ce se întâmplă cu restul de cărţi în afară târgului, habar nu am. Oricum, chiar dacă ar intra numai prin librării din Bucureşti tot ar trece nevăzute. Poate o să aibă cronici, poate o să le discute colegii de generaţie la o bere, poate o să le distrugă maeştrii de la Muzeul Literaturii (cârciuma) la un şpriţ. And than?

Promit să împrumut la cât mai multă lume cărţile cu pricina. Am făcut la fel cu toţi poeţii recenţi care-mi plac (Dan Sociu, Caius Dobrescu, Marius Ianuş, Ruxandra Novac – într-o ordine întâmplătoare). Am pierdut o grămadă de cărţi aşa, dar cred că merită. Oricum circulaţia lor e limitată. Un tiraj de 350 de exemplare este mai mult decât insuficient, este aproape INUTIL. Mai bine facem blog-uri de poezie, sau self-publishing. Cărţi obiect, CD-uri cu texte şi vorbe, orice altceva. Respect efortul şi programul editurii Vinea, îi respect domnului Ţone fidelitatea pentru cauza Poeziei , dar nu respect rezultatul final. Pentru că nu există.

PS: Rita, promit să-ţi aduc un bonus de 10 cititori (o să dureze ceva!). Poate aşa, mai plătesc din datorii.

PS 2: Dacă mai aveam îndoieli, m-am hotărât că nu vreau să debutez niciodată cu poezie. Sau cu orice într-un tiraj minuscul şi o distribuţie inexistentă. Google me!